Despre Breaza

Legenda

„Se zice ca a fost demult, în Breaza, un cioban ce păstorea oile sale în pădurile localităţii. Intr-o dimineaţă, nevasta lui a pus la inchegat laptele abia muls şi luata de oboseală a adormit, ca nu dormise în acea noapte din cauza drumului anevoios din Ţara Bârsei sau din Ţara Făgăraşului sau din cauza lupilor infometati ce dădeau tărcoale turmei. Laptele s-a umflat, a dat în foc şi a atins-o pe obraz, lasăndu-i căteva semne adanci. Din acest motiv a fost numită de ceilalţi locuitori „Breaza”. Iata ca azi, frumoasa statiune  de munte ii poarta numele! ”

Istoria orasului Breaza     

Prima atestare documentară este in anul 1431, cand in Tara Romaneasca domnea Alexandru I, unul din urmasii lui Mircea Cel Batran.

A doua atestare este din anul 1503 in Registrele Braşovului în care este amintit un negustor pe nume: Neagoe din Breaza, aflat la Brasov pentru negot.

De asemenea, localitatea Breaza a fost menţionată ca o fiind o parte a averii Elenei Cantacuzino, în anul 1667. De-a lungul timpului „mosia Breaza” s-a aflat in stapanirea mai multor familii de dregatori si boieri: in anul 1717 a ajuns in proprietatea lui Iordache Cretulescu; 1842  – Gheorghe Bibescu; iar dupa anul 1892 lacalitatea devine proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu.

In anul 1952, Breaza fost declarata oraş, prin unirea a trei sate: Breaza de Jos; Breaza de Sus si Podu Vadului si in prezent are aproximativ 18500 de locuitori.

Geografia si geologia orasului Breaza

Satiunea Balneo-Climaterica Breaza este situata între localitatea Comarnic (la nord) şi localitatea Câmpina (la sud), la est şi vest aflandu-se două randuri de dealuri subcarpatice, ce sunt o prelungire spre sud a munţilor.  Se afla în nord-vestul judeţului Prahova, în sudul Munţilor Bucegi, în plină zonă subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m.  Se întinde pe o distanţă de 11 km şi este înconjurata de dealuri ce au mai mult de 700 de metri altitudine (Gurga, Lazului, Vrăbieşti, Strajiştea şi Răgman).

Statiunea Balneo-Climaterica Breaza este situata la urmatoarele distante fata de :

Bucureşti – 103 km

Ploiesti – 45 km

Sinaia – 20 km

Braşov – 67 km

Oraşul Breaza este impartit în: Podu Vadului, Irimeşti, Surdeşti, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistoreşti, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni şi Capu Câmpului.

Terasa pe care se afla orasul Breaza este alcătuită din depozite miocene de gresii cu gipsuri, conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind aşa-numita „stivă” ce poarta numele de ‘roşii din Gura Beliei”.

Pe suprafata Brezei au existat două braţe ale Mării Tetis, unul aflat în apropierea munţilor, iar altul localizat la sud. Acestea au fost umplute in timp de depozite, formăndu-se o zonă mai joasă în partea sudică a munţilor, zona rocilor sedimentare tinere ce dateaza din neogen, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar şi cutarea miopliocenă. Pe versanţii dealurilor Gurga şi Răgman exista gips şi sare.

Climatul orasului Breaza

Statiunea Breaza are o clima temperat-continentală, specifica zonelor de deal. Iernile sunt mai blânde, iar verile mai răcoroase. Luna cea mai rece a anului este ianuarie cu o medie de aprox. -1,9°C, iar cea mai calduroasa este iulie, temperaturile din vara inregistrand o medie de aprox. 19,6°C. Evolutia relativ uniformă a umiditaţii aerului este datorita poziţiei apropiate de zonele înalte din jur şi vegetaţiei bogate.                                                                                                                                               

Calitatea aerului din Breaza poate fi comparată cu cea din Davos, Alpii Elveţieni de Nord-Est, fapt pentru care a fost declarată staţiune balneo-climaterică în anul 1928. Aceasta calitate este  data de ozon şi ioni negativi, cu efect terapeutic. În Breaza exista un bioclimat puternic stimulent, presiunea atmosferica avand valori joase, aerul fiind foarte bogat în radiaţii ultraviolete, datorita purităţii sale.

Clima si aerul din staţiune sunt  recomandate în special oamenilor care sufera de : nevroză astenică, sindroame neuro-astenice, boli endocrinometabolice (diabet zaharat, hipertiroidie şi dislipidemii), turburări circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecţiuni ale căilor respiratorii, anemii, etc.

 O vacanta relaxanta in statiunea Breaza cu beneficiile acestui climat reconfortant te ajuta sa te intorci acasa cu mai mult chef de viata si cu dorinta de a reveni si cu prietenii pentru a profita impreuna de verdeata si racoarea acestei frumoase statiuni de munte.

Exista in statiune izvoare cu apă minerală ( sulfuroase, sulfatate, calcice, sodice) care ajuta la tratamentul balnear al nevrozelor, a bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare. Izvoarele sunt cunoscute inca din 1883 in acea vreme generalul rus Pavel Kiseleff isi trimitea la tratament soldaţii bolnavi. Izvoarele din oraş au fost recunoscute în 1873, la Expozitia de la Viena, cu Diploma de Onoare pentru calităţi terapeutice deosebite.

Fauna si flora

Statiunea Breaza se bucura de existenta Parcului Brancoveanu, care in anul 1999 avea circa 6 hectare, El este astazi protejat de către specialiştii Muzeului Judeţean de Ştiinţe ale Naturii Prahova datorita valorii pe care acesta o are ca si patrimoniu botanic secular din care fac parte paltinul argintiu si stejarul roşu american precum si alte specii arbiricole.  Plimbarile prin Parcul Brancoveneanu situat in centrul orasului sunt un mod placut de relaxare si de petrecere a timpului liber.

Statiunea Breaza este de asemenea bogata in livezi cu pomi fructiferi  si este inconjurata de  pădurile de foioase in care predomina plopul, socul, măceşul şi frasinul ( mugurii, florile, frunzele sau fructele acestora sunt recunoscute inca din cele mai vechi vremuri ca „leacuri” şi tratamente pentru diverse boli si afecţiuni). Pe la marginea padurilor sau in poienite se regasesc multe plante cu valoare medicinala : coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul, ciuboţica cucului, brânduşa, fragi, măcrişul, trifoiul, izma, coada şoricelului, muşeţelul, patlagina şi iarba ciutei.

Pe langa aerul curat de care puteti beneficia in statiunea Breaza puteti sa fti adesea surprinsi de căprioarele din imprejurimi, urşii, lupii, mistreţii, iepurii, vulpile, pisicile sălbatice, viezurii, nevăstuicile, veveriţele şi dihorii al caror habitat se desfasoara in salbaticiile din vecinatatile muntoase ale orasului.

Datorita condiţiilor naturale favorabile, regasim in Breaza o faună ornitologică variata: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, piţigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul şi ciocârlia care incanta plimbarile prin parc sau prin statiune cu cantul lor.

Economia statiunii balneo-climaterice Breaza

Cea mai mare unitate economică din Breaza, infiintata in 1974, este Hidrojet S.A  ce are ca profil proiectarea, producţia şi comercializarea componentelor de injecţie diesel, a echipamentelor hidraulice şi pieselor turnate.

Orasele infratite cu Breaza

    * Give, Danemarca

    * Kawasaki, Japonia

    * Pionki, Polonia

    * Poggio Mirteto, Italia